Proiectul explorează și cercetează interdisciplinar cauzele și consecințele cenzurii comuniste asupra activităților culturale și artistice din perioada 1960-1989, mai exact, asupra unor spectacole și personalități teatrale, explorând urmele lăsate de metodele și tacticile cenzurii comuniste în câmpul artelor performative. Pornind de la date din arhive, interviuri, analiza unor documente oficiale, jurnale, studii de specialitate, proiectul activează performativ momente reprezentative din istoria mai mult sau mai puțin cunoscută a unor perioade în care s-au născut spectacole remarcabile, au fost generate mișcări artistice de mare anvergură, s-au consolidat colective artistice experimentale și au fost cenzurate montări legendare.
Nuanțe teatrale și umane în comunism și după de Ruxandra-Vera Ștefan
Nouă interviuri și mărturii ale unor critici de teatru, scriitori, cercetători despre cum au ajuns să își aleagă ocupația, domeniul de activitate, despre întâlnirile care le-au influențat traiectoria profesională și personală, despre ce a însemnat regimul comunist în teatru și nu numai. Poveștile lor sunt nuanțate, aduc din memorie în prezent multe nume, unele demult uitate, altele încă ușor recognoscibile.
Cu bunăvoință și implicare, cei intervievați au reușit să traseze imagini vii, esențializate despre o perioadă extrem de disputată, chiar și de cei care nu au trăit-o.
Lungimea mărturiilor variază în funcție de personalitatea și stilul fiecăruia, toate bucurându-se însă de apetența pentru cuvânt, pentru o expresie clară și nuanțată, totodată.
Teatrul a trăit la superlativ chiar și în cele mai complicate vremuri sau, poate, tocmai datorită lor. Aceasta rămâne să descoperiți citind cartea.
Crin Teodorescu: învinsul învingător. Investigație critică de Radu Crăciun
Împrumutând natura paradoxală a dialecticii învinsului învingător pe care regizorul de teatru Crin Teodorescu (1925-1970) a dezvoltat-o în scrierile lui intime și în practica lui existențială, cartea lui Radu Crăciun despre această personalitate uitată a teatrului românesc pleacă ea însăși de la o ambiție în aparență contradictorie. Autorul își propune pe de-o parte să descâlcească ghemul unei vieți din care nu au rămas decât frânturi răzlețe, sub forma unor cronici din presă care îi urmăresc evoluția creatoare, de la Teatrul din Brăila, unde debutează ca regizor, la Radiodifuziune, unde va fi directorul artistic al emisiunii „Teatru la microfon”; a dosarelor penale întocmite întâi pentru inversiune sexuală, pentru care este condamnat în 1958, iar apoi pentru „uneltire contra ordinei sociale”, un an mai târziu; și nu în ultimul rând, a jurnalului său intim, pe care Valeriu Moisescu l-a publicat parțial în singura lucrare anterioară de amploare dedicată lui Crin Teodorescu (Crin Teodorescu: Maeștri ai teatrului românesc în a doua jumătate a secolului XX, Editura Universității de Arte Teatrale și Cinematografice „I. L. Caragiale” și Editura Punct, București, 2001).
Dar clarificarea nu este decât una dintre direcțiile pe care le urmează Crăciun; cealaltă este, dimpotrivă, o tentativă de complexificare, de prezentare nuanțată, chiar arborescentă, a contextului în care Crin Teodorescu s-a format și a activat. Iar acesta este fără îndoială tulbure și schimbător: începe în cursul celui de-al doilea război mondial, în 1942, în plină derivă legionară, când Teodorescu îl întâlnește pentru prima oară pe viitorul său mentor, Ion Sava – regizor și importantă figură a curentului reteatralizării -, se continuă în perioada postbelică, în anii de conturare a viitorului regim comunist, cu crearea unui curs de regie de teatru în cadrul asociației pro-sovietice ARLUS, pe care Teodorescu îl va absolvi, și apoi mătură tot „deceniul întunecat” și chiar perioada de liberalizare a anilor 60, de care însă Crin se va bucura prea puțin pe plan artistic. Această ultimă perioadă, după grațierea lui în anul 1963, este și cea mai puțin tratată în cartea de față, autorul preferând să se concentreze asupra parcursului lui Teodorescu care a culminat cu poate cea mai gravă reprezentație din viața sa, în speță cea dată în fața instanțelor de judecată care îl acuzau de subminare a ordinii stabilite.
Pe lângă faptul că readuce în atenția publicului o figură a teatrului pe nedrept ajunsă într-un con de umbră, cartea lui Crăciun are și meritul de a fi o reflecție despre actul cercetării, mai ales în domeniul teatrului unde, cu puține excepții, obiectele de studiu, anume reprezentațiile teatrale, nu sunt conservate decât foarte lacunar, prin eventuale fotografii și texte de presă. Este de asemenea o meditație sensibilă despre intruziunea pe care o reprezintă efortul de a alcătui o biografie – efort care poate este în sine o dialectică a învinsului învingător, în măsura în care nu poate niciodată să fie complet autentică sau definitivă.
SĂPTĂMÂNA MEMORIEI TEATRULUI EUROPEAN are în centru spectacole axate pe abordări performative ale arhivelor CNSAS și UNATC – centrate pe istoria unor destine individuale și pe politici culturale reprezentative ale anilor 80, conferințe care explorează, prin metodologii diferite, evenimente marcante cultural pentru perioada 1960-1990, reflectând asupra eticii cercetării acestor documente, proiecția unui film documentar care aduce în prim-plan un moment de revoltă politică semnificativ pentru recuperarea unor spații ale protestului colectiv – greva de la Întreprinderea de Autocamioane Steagul Roșu din Brașov, din data de 15 noiembrie 1987. În aceeași măsură, partenerul german din proiect, Citizen.KANE.Kollectiv a derulat o cercetare artistică în spațiul cultural german, care a vizat cenzura în artele performative din RDG, în perioada anilor 1970-1989.
Proiectul explorează și cercetează interdisciplinar cauzele și consecințele cenzurii comuniste asupra activităților culturale și artistice din perioada 1960-1989, mai exact, asupra unor spectacole și personalități teatrale, explorând urmele lăsate de metodele și tacticile cenzurii comuniste în câmpul artelor performative. Pornind de la date din arhive, interviuri, analiza unor documente oficiale, jurnale, studii de specialitate, proiectul activează performativ momente reprezentative din istoria mai mult sau mai puțin cunoscută a unor perioade în care s-au născut spectacole remarcabile, au fost generate mișcări artistice de mare anvergură, s-au consolidat colective artistice experimentale și au fost cenzurate montări legendare.
Proiectul explorează și cercetează interdisciplinar cauzele și consecințele cenzurii comuniste asupra activităților culturale și artistice din perioada 1960-1989, mai exact, asupra unor spectacole și personalități teatrale, explorând urmele lăsate de metodele și tacticile cenzurii comuniste în câmpul artelor performative. Pornind de la date din arhive, interviuri, analiza unor documente oficiale, jurnale, studii de specialitate, proiectul activează performativ momente reprezentative din istoria mai mult sau mai puțin cunoscută a unor perioade în care s-au născut spectacole remarcabile, au fost generate mișcări artistice de mare anvergură, s-au consolidat colective artistice experimentale și au fost cenzurate montări legendare.
Proiectul explorează și cercetează interdisciplinar cauzele și consecințele cenzurii comuniste asupra activităților culturale și artistice din perioada 1960-1989, mai exact, asupra unor spectacole și personalități teatrale, explorând urmele lăsate de metodele și tacticile cenzurii comuniste în câmpul artelor performative. Pornind de la date din arhive, interviuri, analiza unor documente oficiale, jurnale, studii de specialitate, proiectul activează performativ momente reprezentative din istoria mai mult sau mai puțin cunoscută a unor perioade în care s-au născut spectacole remarcabile, au fost generate mișcări artistice de mare anvergură, s-au consolidat colective artistice experimentale și au fost cenzurate montări legendare.
Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” București, prin Departamentul de Cercetare, Dezvoltare, Inovare, are plăcerea de a vă invita joi, 29 februarie 2024, de la ora 18:00, la sediul UNATC din Str. Tudor Arghezi, nr. 3-b, unde va avea loc cel de-al cincilea eveniment public din cadrul proiectului TabThePAST. Taboo History. Fill the Past to Sense the Present (Istoria Tabu. Umple golurile din trecut pentru a percepe prezentul), cu tema Semne și semnale teatrale în anii 70-80.
Evenimentul este centrat în jurul a patru prelegeri susținute de cercetătoare care analizează diferite mecanisme ale cenzurii, în contextul arhivelor și al dianmicii dintre viața publică și cea privată.
Sesiunea de comunicări va fi completată de prezentarea prototipului CAVE VR – TabThePAST.IMMERSED, inițiat cu ocazia celui de-al doilea eveniment public al TabThePAST, dedicat Arhivelor UNATC. TabThePAST.IMMERSED urmărește să transpună – într-un format experiențial VR – demersul de recuperare performativă a unor fragmente de istorie necunoscute publicului larg. Aflat în prima etapă de cercetare în tehnologiile inovativ-creative, prototipul experimental scenografic VR explorează imersiv atmosfera conturată de procesul de cercetare TabThePAST.Taboo History al Arhivei UNATC. Echipa de realizare a prototipului VR: asistent de cercetare drd. Ciprian Făcăeru, asistent de cercetare drd. Marius Hodea, asistent de cercetare drd. Ștefan Damian, dr. Elena Belciu (Centrul Internațional de Cercetare și Educație în Tehnologii Inovativ Creative – CINETic).
Proiectul TabThePAST. Taboo History. Fill the Past to Sense the Present (Istoria Tabu. Umple golurile din trecut pentru a percepe prezentul) este inițiat de UNATC București, alături de Centrul de Teatru Educațional Replika, România și Citizen.Kane.Collective, Germania (CKK), și este finanțat de Uniunea Europeană prin European Education and Culture Executive Agency (EACEA), în cadrul programului Europe for Citizens (EFC), pe o durată de doi ani.
Evenimentul este centrat în jurul a patru prelegeri susținute de cercetători și cercetătoare care analizează diferite mecanisme ale cenzurii, în contextul arhivelor și al dianmicii dintre viața publică și cea privată. Sesiunea de comunicări va fi completată de prezentarea prototipului CAVE VR – TabThePAST.IMMERSED, inițiat cu ocazia celui de-al doilea eveniment public al TabThePAST, dedicat Arhivelor UNATC.
TabThePAST.IMMERSED urmărește să transpună – într-un format experiențial VR – demersul de recuperare performativă a unor fragmente de istorie necunoscute publicului larg. Aflat în prima etapă de cercetare în tehnologiile inovativ-creative, prototipul experimental scenografic VR explorează imersiv atmosfera conturată de procesul de cercetare TabThePAST.Taboo History al Arhivei UNATC. Echipa de realizare a prototipului VR: asistent de cercetare drd. Ciprian Făcăeru, asistent de cercetare drd. Marius Hodea, asistent de cercetare drd. Ștefan Damian, dr. Elena Belciu (Centrul Internațional de Cercetare și Educație în Tehnologii Inovativ Creative – CINETic).
Scopul utilizării de cookies este de a analiza utilizarea acestui site web. Dacă doriți să aflați mai multe, consultați politica noastră privind cookie-urile.
